Ignoră
Cunoști acel sentiment de înstrăinare față de tine? Când pur și simplu te pierzi printre atâtea corpuri străine și uneori...te pierzi în ele. Atâtea voci, atâtea mâini atinse și atâtea buze pe care le-ai privit? Le dai voie să între în tine cu speranța că îți vor aduce altceva decât ceea ce trăiești în fiecare zi, ceva, altceva, pentru care îți sacrifici o mică culoare din sufletul tău , care odată epuizat te uiți spre el și devine din ce în ce mai gol și rece. De ce? pentru că nu ai avut grijă de el în acel moment, l-ai neglijat, i-ai oferit doar amalgamuri de emoții instinctuale, murdare , ori sufletul se întreține altfel și o știi, o știm cu toții cum , dar lucrurile grele ne sperie nu? Suntem mai predispuși pentru câteva clipe de fericire, care se obțin ușor , decât pentru o fericire de durată. Nu zic veșnică pentru că nu cred în fericire absolută obținută de la ceilalți, dar da , o facem și o facem inconștienți doar pentru că nu știm traseul pe ca